funcţionar

În cazul activității de funcționar public a lui C. Sfințescu sunt câteva chestiuni care trebuie scoase în evidență.
Activitatea lui Cincinat Sfințescu în funcții de conducere în Primăria Municipiului București (PMB) a contribuit decisiv la formarea sa profesională. A fost o specializare prin practică, la nivel decizional, care a continuat specializarea sa teoretică dobândită prin bursa de studiu în Europa Occidentală. C. Sfințescu a fost primul inginer specializat în urbanism din cadrul PMB.
Îndelungata sa activitate ca funcționar public (20 de ani în funcții de conducere) este cu atât mai remarcabilă cu cât a fost dublată de o activitate susținută de cercetare teoretică și de o carieră didactică în cadrul a trei instituții de învățământ superior.

Primăria Municipiului București
- în mai 1914 a fost angajat ca Șef al Serviciului Planului Capitalei și însărcinat cu studiul noului plan de sistematizare al Bucureștiului
- în primăvara 1920 a devenit Directorul Cadastrului și Cassei Lucrărilor orașului București
- în anii ‘30, sub conducerea lui C. Sfințescu, Direcția Generală a Cadastrului și Sistematizării Planului Municipiului avea cca 90-106 funcționari angajați (dintre care 4 ingineri și 3 arhitecți)

Comisia de Sistematizare
în 1928 își începe participarea intensivă la ședințele noii Comisii de Sistematizare a PMB Comisia de Sistematizare a fost înființată în anul 1928 de primarul I. Costinescu, cu scopul de alcătui planul de sistematizare al Capitalei, și s-a întrunit în primele 5 ședințe în perioada iunie-decembrie 1928. În prima formulă avea 19 membri, specialiști fiind: I. Costinescu, ing. insp. g-ral Elie Radu, ing. insp. g-ral N. Vasilescu-Karpen, ing. insp. g-ral Săbăreanu, arh. P. Smărăndescu, ing. șef C. Sfințescu, arh. R. Bolomey, ing T. Rădulescu, arh. J. Burcuș, ing. insp. g-ral Al. Davidescu, arh. comunal I. Davidescu, arh. P. Antonescu.
În perioada iunie-decembrie 1928 Comisia de Sistematizare s-a întrunit mereu în formulă completă și a discutat mai mult chestiuni organizatorice legate de demararea planului.
Din 1930, aceasta a devenit Comisia Planului de Sistematizare, având ca scop principal de a întocmi planul de sistematizare împreună cu Direcția Cadastrului și Sistematizării din Primărie. Componența s-a mărit, ajungând până la 30 membri, la care se adăugau diverși specialiști invitați în funcție de problemele discutate, fiind condusă de Primarul General, ce lua deciziile și ghida subiectele de discuție. Subiectele discutate cu precădere au fost: delimitarea orașului, rețeaua de circulație și problema căilor ferate, portul și canale navigabile, suburbanele.

În februarie 1934, noul primar delegat (interimar) Emanoil Dan, recunoscând necesitatea elaborării unui nou plan de sistematizare mult mai complex în abordare, a dispus și delegat din sânul Comisiei Planului de Sistematizare, un Comitet de Lucru al noului Plan de Sistematizare. Comitetul de Lucru era format din arh. Duiliu Marcu, arh. G.M. Cantacuzino, ing. inspector C. Sfințescu, arh. R. Bolomey director al „Arhitecturei Municipiului”, ing. T. Rădulescu directorul Secției Cadastru Municipal, arh. I. Davidescu sub-directorul „Arhitecturei Municipiului”. Sfințescu nu a participat la nicio sesiune de lucru a acestui Comitet.
În 17 august 1934 Sfințescu a fost numit, prin Decizie de Primar, într-un post de consilier tehnic pe lângă Secretariatul General al Municipiului, post nou creat, fără atribuții clare. Ca urmare a acestei decizii, Sfințescu a devenit doar membru onorific al UOR, iar activitatea sa la redacția revistei Urbanismul și la Institutul Urbanistic a fost suspendată.
Din aceste motive, în 1935 a intentat un proces PMB, pe care l-a câștigat. Ca urmare, în martie 1938 a fost repus în toate drepturile de director general. Întregul episod a fost relatat detaliat și cu documente oficiale doveditore în revista Urbanismul în 1940.

Câteva dintre proiectele la care a lucrat în cadrul PMB:

• studii pentru amenajarea lacurilor râului Colentina, împreună cu T. Rădulescu, B. Strunsky, R. Peteu, Simionescu, Costescu, Sofian, I. Buruiană, 1931
• planul pentru arterele de circulație ale Bucureștiului, care a fost discutat în Comisia Planului de Sistematizare în iulie 1932
• studii pentru extinderea Gării de Nord, evacuarea depozitului Colentina, lărgirea prelungirii străzii Unirii – Parcul Radorin, 1932

alte comisii la care a participat:

• în 1927, membru al comisiei instituită de Ministerul Agriculturei pentru elaborarea ante-proiectului de lege a cadastrului țării, împreună cu ing G. Nicolau, ing C. Orășanu, prog. V. Vârcolici, ing I. Vidrașcua prezentat chiar un proiect pentru măsuri de luat prin legea cadastrului țării
• 1928-1941,membru al Consiliului de Administrație al Societății comunale de locuințe eftine, în calitate de Delegat al Primăriei Capitalei
• [„Consilier delegat, în calitate de Șef al Serviciului Tehnic al Primăriei Capitalei”; „timp de peste 13 ani … ne-a dat un sprijin neprețuit, atât prin cunoștințele D-sale urbanistice, cât mai ales prin însuflețirea deosebită cu care a îmbrățișat de la început problema locuințelor eftine. D-sa a publicat în această privință multe studii amănunțite și documentate în reviste și broșuri de specialitate, în care a arătat activitatea Societății noastre, greutățile pe care le întâmpină și mijloace de a le înlătura” - Dare de seamă a Consiliului de Administraţie şi raportul comitetului de censori către Adunarea Generală ordinară dela 27 Martie 1942. Bucureşti, Tipografia „Cartea românească”, 1942: 8]
• în 1935, printre inițiatorii Societății pentru întreținerea raporturilor culturale dintre România și Uniunea Sovietică (alături de G. Enescu, I. Perlea, Al. Rosetti, Tr. Săvulescu, E. Ciomac, T. Bulandra …)
• în 1939, președintele Comisiei de sistematizare a Ținutului Bucegi